D-ale tranzitiei

Cineva m-a invatat

Lucru cel mai delicat,

Pentru o persoana draga,

Scoate-o frate intr-o seara,

Bag-o intr-o carciumioara.

Uite asa ne-am imbracat,

Am iesit si am plecat,

Intr-un local pretentios,

Meritam ceva fitos…

Ne-am asezat frumos la masa,

Clientela, pe spranceana aleasa,

Totul ne parea select,

Muzica ,cafe-concert…

N-am mai consultat meniul,

Si-am cerut sa vina vinul.

L-am stropit cu preparate,

Dichisite, aranjate,

Cum vazusem eu odata,

La o emisiune consacrata.

Si am terminat ,se poate ?

Cu clatitele flambate !

Am mancat si am baut,

Bine ne-am intretinut;

Am dansat, ne-am amuzat,

Parea totul fermecat.

S-a facut tarziu si gata,

Trebuia sa cerem plata.

A venit baiatul care,

Ne-a tratat cu-ndemanare,

Avea nota pregatita

Si frumos ne-a fost servita.

Am vazut cifra finala

Si am dat in balbaiala!

Nu-mi venea sa cred ce vad,

Asistam la un prapad !!

Trebuia sa fac ceva,

Sa nu dau dracu de belea ;

Mi se indreptase glasul,

Fiindca azi luasem avansul.

Am platit si am iesit,

Mai mult m-am rostogolit

De atata buluceala,

Am lovit un stalp in strada

Si ma intrebam socat,

Ce oare am consumat ???

Din aceasta incercare,

Vin cu o recomandare:

Decat asa ,petrecere aleasa ,

Mai bine iei in cap , o masa!!!!

29 mart. 2008 Iulian Preda

< Anterior		Următor >